Nimeni nu poate judeca pe altul decat dintr-o pozitie de sfintenie. Si stim ca nici un om pe pamant nu este liber de puterea pacatului.
    Doar un om care se vede destul de bun in fata lui Dumnezeu si a oamenilor are curaj sa stea in fata altora si sa le stabileasca standarde de viata, sa ii trateze cu superioritate spirituala, sa ii critice, sa ii ameninte cu Iadul, sa ii invete cum sa fie sfinti ..
Doar dintr-o pozitie de sfintenie un om are curajul sa ii spuna altuia ca nu isi traieste pocainta cum trebuie. Doar dintr-o mandrie nebuneasca un om poate sa priveasca pe cineva ca fiind mai pacatos ca el.

    Nimeni, nimeni nu este mai sfant ca tine, omule.Nimeni nu este mai credincios si nimeni nu duce o viata sfanta pe pamant. Este imposibil.
   Cine pretinde asta, cu cuvinte sau fara, se inseala singur si inseala pe altii.

    Un lider adevarat este transparent, isi recunoaste cu onestitate umanitatea si natura adamica, recunoste ca doar Harul lui Dumnezeu il tine si nu pune pe umerii oamenilor poveri pe care nici el nu le poate duce. Poveri pe care deja Isus le-a iertat. Un lider demn de ascultat este un om care inspira si nu baga descurajarea in inima oamenilor, un om care isi recunoaste dependenta totala de Cristos si care iti respecta unicitatea si valoarea de om iubit si iertat prin Cristos.

    Hai sa nu ne mai raportam la standardul exterior pe care il etaleaza liderii crestini azi. Nu vom ajunge niciodata sa fim asa de sfinti ca o imagine exterioara a cuiva.
    Hai sa nu mai acceptam sa fim clasificati in ‘asta-i pocait’ si ‘asta-i cazut’ ..
    Hai sa nu mai lasam pe altii sa ne judece dupa ‘roadele’ noastre, pentru ca ei sunt oameni si poate nu stiu ca roadele sunt rezultatul lucrarii Duhului Sfant lasat liber sa schimbe, ca roadele cer timp ca sa fie vizibile. Roadele nu sunt: mers la biserica, slujit in fata, copii multi, par nevopsit, lipsa machiajului si a podoabelor.
    Duhul sfant nu se ocupa cu lucruri exterioare, ci cu profunzimea caracterului nostru. Slujba Lui e sa ne faca folositori in castigarea de suflete, nu nimicurile astea. El ne curateste dinauntru spre afara si ne face : iubitori, plini de pace, bucurosi, rabdatori, blanzi, generosi, statornici, buni sau stapani pe trupul nostru.
    Astea sunt roade adevarate pe care noi nu le putem rodi, celelalte legate de exterior sunt in puterea noastra, deci irelevante si nefolositoare.

    Hai sa iesim din piesa asta de teatru in care protagonistii care au reflectoarele pe ei se prezinta in cea mai buna lumina iar noi, undeva in spate, facem parte din decor fara a avea vreodata o contributie sau un cuvant de spus.
    Hai sa pasim in lumea reala, in care Eroul este Cristos, El este lumina si El reflecta prin noi dragostea si adevarul inspre lumea intunecata. El ne priveste pe fiecare cu aceeasi ochi, stie ca suntem nimic si nu putem aduce nici o contributie de la noi insine. Ne da fiecaruia sansa sa avem un rol, in scenariul scris de Tatal: „Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.”

    Mesajul Lui este un mesaj de dragoste si impacare, hai sa il transmitem asa cum este!
    Hai sa avem increderea ca Duhul Sfant va convinge oamenii ca sunt pacatosi, ii va invata sa traiasca curat, va pune in ei o sete de Cuvant, le va pune in inima dorinta sa se boteze , sa faca parte dintr-o biserica sau nu.

    Noi NU suntem chemati sa conducem , sa criticam, sa convingem sau sa judecam pe nimeni.
    Doar sa iubim pana la moarte si sa aratam cu degetul spre cruce.
Nu putem sa judecam, nu din pozitia noastra. Nu putem judeca atunci cand noi insine pacatuim in fiecare zi. Nu putem decat, cu smerenia cuvenita celui ce L-a intalnit pe Cel Preasfant, sa le spunem oamenilor ca suntem iubiti cu totii , ca avem un Mantuitor, ca , prin jertfa Lui suntem facut vrednici sa mostenim Cerul si sa ne adapostim in fiecare zi la pieptul Celui ce ne iubeste.

    Haide, Romanie, sa ne revendicam dreptul de a ne supune viata doar Celui ce S-a jertfit pentru noi si sa scuturam orice alta stapanire de pe umerii nostri. Haide sa fim liberi sa ne bucuram in credinta ca suntem iubiti inainte si fara sa fim perfecti. Hai sa ne bucuram de libertatea de a gandi pentru noi, hai sa ne lasam in sfarsit calauziti de Duhul Sfant care locuieste in noi de cand ne-am impacat cu Tatal.
    Haide sa fim dependenti doar de Regele nostru , Cel care spune ca oile Lui Ii cunosc vocea, toate oile.. Fara diferente, fara nepotisme.

    Haide sa dam navala in imparatia intunericului si sa o cucerim cu dragostea care ne sta la dispozitie! Haide sa realizam ca suntem liberi, liberi sa gresim, liberi sa crestem , liberi sa iubim si liberi sa actionam! Haide sa ne acceptam asa cum suntem, in neputinta noastra, sa acceptam ca toata viata vom avea caderi iar de unele lucruri nu vom scapa niciodata !
    Hai sa intelegem ca smerenia nu inseamna sa asculti ce te invata alt om ca ar fi mai bine pentru tine, SMERENIA INSEAMNA SA ACCEPTI CA NICI O FAPTA NU TE FACE VREDNIC SI CA FARA CRISTOS SI JERTFA LUI ESTI NIMIC , INSA -ASCUNS IN EL- ESTI FIU CU DREPTURI DEPLINE SI ACCES LA RESURSE SUPRANATURALE, MOSTENITOR AL CERULUI.
    Sa nu mai asteptam sa ajungem la o anumita stare de sfintenie ca sa incepem sa aducem roade.        Nu noi aducem roade, Duhul Sfant o face prin noi. Cand suntem liberi sa fim cine suntem-pacatosi iertati, oameni imperfecti, robi infiati- avem un pod de trecere spre cei care inca nu au acceptat darul Harului.
    Vei vedea ca oamenii, tratati de la egal la egal( asa cum e normal) vor fi mai deschisi sa te asculte. Si, mai ales, cand tu ii vei chema la Dumnezeul iubirii, la o RELATIE reala si sincera cu Cel care sigur deja sopteste inimii lor cuvinte de dragoste , ei vor reactiona, vor fi atrasi, oamenii tanjesc dupa iubire neconditionata de performanta, tanjesc dupa semnificatie!
    Cand nu ii vei mai chema la un regim de supunere fata de oameni, la o schimbare brusca si radicala a caracterului lor pentru a putea parea ‘ credinciosi’ , la o renuntare spontana la vicii si dependente vechi de ani de zile si la o viata de scrutinizare aproape constanta..
Ei bine, oamenii vor da navala. Vor auzi Vestea Buna, vor gusta ce bun este Domnul, vor incepe sa vorbeasca cu El, Duhul Sfant ii va convinge de orice trebuie modificat in viata lor, apoi vor veni roadele.
   

    Ah, Romanie, trezeste-te si scutura lanturile care te tin. Traieste libertatea pentru care s-a platit un pret inestimabil!

    Vino acum, crestinule, asa cum esti, arunca orice masca si lasa-te folosit, lasa-te iubit in imperfectiunea ta, lasa-te condus doar de noua ta constiinta. Fii credincios in „neinsemnata” slujba a cotidianului si vei primi tot mai multe responsabilitati. Pregateste-te pentru o revarsare de Har si minuni cum nu a mai vazut tara noastra. Suntem multi cu flacara libertatii in Cristos in suflet!

    A venit momentul.
    Nu te incapatana sa stai in atipire. Azi. Acum. Hopa sus.
 

Anunțuri